aleatoriul celulozei

Și după trei foi albe
Văd vreo alte șapte partituri
În care mi se aduce aminte
Că te-ai compus
În note multe, prea complexe
Ca de-un Wagner  se îngrozesc toți

Și după trei foi
Se zice că fiorii sunt
multe flori uscate
O poartă ce poartă
Un ocean secat
Cu fundul în sus

Și după trei
Secunde gândesc
că reveria e reală
Un strop de ploaie
În care a rămas
Ultima atingere

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s